Într-un articol precedent am vorbit cu Evelin Papp – nutriționist-dietetician despre ce este rezistența la insulină, iar în articolul de azi discutăm despre rezistența la insulină și nutriția corespunzătoare pentru a trăi cât mai îndelung și sănătos.
Multe persoane suferă de această problemă și din păcate nu știu cum să o țină sub control pentru a nu fi nevoiți să se supună unor tratamente medicamentoase zi de zi.
Din punct de vedere al nutriției, venim cu niște idei și sfaturi de la specialistul în domeniu.
„Atunci când analizele nu sunt prea bune, recomand ca persoana în cauză să colaboreze cu un medic diabetolog pentru a trata medicamentos corespunzător afecțiunea, dar este importantă și nutriția în tratarea rezistenței la insulină.”, spune Evelin Papp.
Dieteticienii pot ajuta persoanele care au rezistență la insulină să nu li se agraveze, ba chiar să devină reversibilă problema printr-o nutriție și alimentație corespunzătoare.
Ce alimente pot ajuta dacă avem rezistență la insulină?
„Primul aspect de care o persoană cu rezistență la insulină trebuie să țină cont, este faptul că trebuie să se alimenteze corespunzător, însemnând să existe consecvență în mese. Iar mai apoi, introducerea de carbohidrați în organism în cantități limitate, la fiecare masă fiind o anumită cantitate de carbohidrați ce pot fi consumate și recomand ca persoanele în cauză să respecte acest lucru.”, ne mai spune Evelin Papp.
Cu privire la dieta de 160 de grame, tot mai populară în rândul oamenilor, specialistul spune că nu recomandă de luat în calcul, deoarece nu are nicio bază științifică, nu există studii privind aceasta.
Dacă tot suntem la capitolul alimentație corespunzătoare, nutriționistul nu recomandă gustările între mese în cazul persoanelor ce au rezistență la insulină, deoarece după fiecare masă nivelul de insulină crește în corp, și abia după 3 ore începe să scadă. Dacă noi introducem alimente în organism și între mese, nu vom putea menține nivelul insulinei. Se recomandă să avem 3 mese principale și o gustare sau 2 mese și o gustare, depinde de preferințe.
„De asemenea, când vine vorba de carbohidrați, recomand să se urmărească indicele glicemic și încărcătura glicemică ale alimentelor. Acest indice glicemic este un sistem care analizează în ce mod alimentele ne pot crește glicemia noastră. Așadar, sunt 3 categorii de alimente: cu indice glicemic mic, mediu și mare. Acest sistem de clasificare ia în calcul aportul de carbohidrați din alimente și este important ca alimentația persoanelor cu rezistență la insulină să conțină preponderent alimente cu indicele glicemic mic sau mediu dacă se poate.”, mai spune Evelin Papp.
Încărcătura glicemică este un sistem, care ia în considerare cantitatea totală a unui aliment (nu doar carbohidrații). Practic, atunci când consumăm un aliment cu indice glicemic mare, dar într-o cantitate mică, echivalează cu consumul unui aliment cu indice glicemic mic, dar într-o cantitate mare.
Este important să consumăm alimente în cantități optime și să nu exagerăm cu consumul alimentelor cu indice glicemic mic.
Ce alimente mai trebuie să consumăm pe lângă carbohidrați?
Înainte de toate, menționăm că este indicat ca, carbohidrații consumați să fie neapărat carbohidrați integrali – cu un conținut crescut de fibre, care oferă sațietate și reglează glicemia. Aceste alimente ar putea fi cartofii albi (nu prăjiți, doar copți), mei, hrișcă, arpacaș, leguminoase, amarand, quinoa. Fiecare masă trebuie să conțină legume cu un conținut scăzut în amidon: totul, în afară de rădăcinoasele precum sfecla, morcovi, pătrunjel, gulie etc.
„Dacă cineva are rezistență la insulină, nu înseamnă că nu poate să consume rădăcinoase, dar cu mai puțină garnitură în farfurie lângă aceste legume. În plus, trebuie consumate grăsimi mono sau polinesaturate (semințe, nuci, avocado, pește), deoarece ele scad absorbția carbohidraților, iar masa respectivă nu va ajuta să crească glicemia și insulinemia foarte mult. De asemenea, fiecare masă trebuie să conțină și proteine, care ajută să obținem senzația de sațietate, iar această sațietate ne ajută să echilibrăm glicemia și să nu avem pofte între mese. Un plus de ajutor pentru scăderea glicemiei este adăugarea la meniurilor noastre a unor condimente precum scorțișoara sau a oțetului balsamic”, ne mai spune Evelin.
Opțiunile în materie de alimentație sunt multe, așadar alimentele bogate în crom și în magneziu ne mai pot ajuta, cum ar fi: avocado, cacao, cereale integrale, legumele, nucile și semințele.
Sportul și nutriția favorizează reducerea rezistenței la insulină
Alimentația este foarte importantă, iar sportul este ajutorul de nădejde numărul 1 pentru orice problemă de sănătate la care nutriția corespunzătoare este recomandată.
„Practicând sport, ne ajutăm organismul ca glucoza introdusă în organism prin alimente, să fie prelucrată mult mai ușor de sistemul nostru digestiv.”, conchide Evelin Papp.
