Se pare că un subiect mega controversat este cu privire la alimentația vegană sau alimentația de post pe termen îndelungat – despre care am discutat cu Evelin Papp – nutriționist și dietetician.

O modă a secolului XXI este cea de a adopta un stil de viață cu o alimentație lipsită de orice resurse de origine animală, cu alte cuvinte alimentația vegană sau cea de post permanent.

Ca să lămurim cum stau lucrurile cu adevărat în materie de veganism alimentar (căci nu vorbim despre veganism la modul general, pentru că ar presupune să intrăm în teme precum vestimentație și nu numai), am întrebat specialistul dacă alimentația vegană este sau nu pentru toată lumea?

„Înainte de toate, menționez că avem 3 situații în care vorbim despre persoanele care nu consumă alimente de origine animală: veganul nu consumă produse din carne, pește, ouă sau produse lactate de niciun fel, dar poate să consume alimente ultraprocesate de origine vegetală (leguminoase, fructe și cereale); veganii care consumă alimente integrale (wholefood plant-based diet) – nu mănâncă nimic de origine animală, dar nici ulei sau alimente ultraprocesate, doar alimente în forma lor naturală sau gătite; veganii care au alimentație bazată pe plante sunt cei care nu consumă alimente de origine animală, dar consumă doar ocazional alimente ultraprocesate – aceștia sunt undeva la cale de mijloc între primele 2 categorii”, ne explică Evelin Papp.

Cât de sănătoasă și recomandată este alimentația vegană?

Există anumite asociații de nutriție care spun că o alimentație vegană foarte bine planificată poate să fie sănătoasă, care să îndeplinească aportul nutrițional pentru anumite grupe de vârstă sau grupuri de persoane (în diferite cicluri ale vieții, de exemplu persoane care alăptează sau persoane de un anumit grup de vârstă). Însă, studiile arată puțin diferit și nu susțin întru totul aceste afirmații sau declarații.

„Sunt anumiți nutrienți de care este foarte mare nevoie, de exemplu în cazul sugarilor sau a copiilor, pentru că deficiența acestora poate să fie extrem de problematică, să prezinte riscuri de malnutriție, și chiar și să scadă creșterea și dezvoltarea. De exemplu deficiența de fier, calciu, vitamina D, B12, omega 3 sau de zinc pot afecta foarte mult sănătatea, iar suplinirea lor prin alte metode decât alimentație nu este o soluție pe termen lung. De asemenea, în sarcină și în perioada de alăptare aportul de fier este extrem de important, deoarece joacă un rol crescut în hrănirea mamei și a fătului/bebelușului. Am observat o deficiență de fier destul de prezentă chiar și în cazul femeilor care consumă carne regulat, cu atât mai mare poate fi deficiența în cazul vegetarienelor sau veganelor” mai spune Evelin Papp.

De exemplu, B-urile ca vitamine sunt mult mai prezente în cantități concentrate în organele de animale decât în salate.

Deficiența de B12 la mămici și în cazul copiilor poate avea efecte de neuropatie periferică, dar și în dezvoltarea funcțiilor cognitive și să aibă consecințe grave pe termen lung ce nu se mai pot reface.

Ce spun studiile despre alimentația vegană?

Studiile spun că alimentația vegană nesupravegheată și necontrolată de specialiști poate să conducă la dezvoltarea unor afecțiuni precum scăderea densității osoase (osteopenie, osteoporoză). Pot apărea probleme mai ales în cazul femeilor fertile sau a femeilor aflate în menopauză când estrogenul scade și afectează densitatea osoasă, mai ales dacă există un aport insuficient de calciu (neconsumând produse lactate) concomitent cu apariția nivelului scăzut de estrogen.

Există studii care vizează pacienții cu afecțiuni cardiace, cu afecțiuni precum guta sau chiar și pacienți cu diabet zaharat de tip 2.

O alimentație bogată în plante bine plănuită poate să aibă un conținut foarte mare de antioxidanți, care pot scădea inflamația sistemică și combaterea stresului oxidativ, având efect cardio-protector. În plus, dieta vegană bine plănuită este scăzută în grăsimi saturate, ce protejează inima, motiv pentru care nu se recomandă persoanelor care sunt cunoscute cu astfel de probleme.

Apoi, mai există persoane cu afecțiuni în cazul cărora nu este recomandată alimentația vegană. De exemplu, în cazul persoanelor cu bule gastro-intestinale, cu boli inflamatorii intestinale, cum este boala Khron, colita ulcerativă, sau în cazul celor cu sindromul de colon iritabil subtipul mixt sau diareic – alimentația vegană poate să fie foarte problematică, pentru că dietele bazate pe plante au un conținut foarte mare de fibre, ce sporesc tranzitul intestinal și cauzează probleme de sănătate.

De asemenea, o dietă bazată pe plante poate să fie  mult prea restrictivă pentru persoanele care suferă de afecțiuni psihice și au istoric în tulburări de comportament alimentar sau chiar au în prezent astfel de tulburări (anorexia, bulimia, ortorexia). Ei bine, specialistul nu recomandă o astfel de alimentație deoarece poate fi un factor de stres și poate cauza anxietate crescută.

Pe Evelin Papp o puteți contacta pentru rețelele de socializare pentru a vă programa un consult de specialitate.

Mai multe articole pe teme de dietă & wellness puteți citi la secțiunea dedicată pe Femzone.ro.