Cum se simte complexul de inferioritate și cum îl identifici și depășești?

complexul de inferioritate

Să recunoaștem, avem acele momente în care nu ne simțim prea strălucitoare, iar acest lucru este complet normal. Dar atunci când acele „șoapte” de îndoială devin un cor zgomotos în capul tău, spunându-ți că nu ești suficient de bună, de inteligentă sau de atrăgătoare, ai de-a face cu ceva mai mult decât o oglindă sinceră. Ai de-a face cu un complex de inferioritate.

Ce este complexul de inferioritate?

Un complex de inferioritate este mai mult decât a fi modest sau a avea o zi proastă. Este un sentiment persistent de a nu fi suficient de bună sau o percepție de sine care este filtrată printr-o lentilă a îndoielii de sine. Cineva cu un complex de inferioritate tinde să se subestimeze, în ciuda realizărilor sale. Este ca și cum ai fi la un antrenament de box, doar că tu ești atât boxerul, cât și sacul, iar loviturile la adresa stimei tale de sine sunt în întregime autoprovocate.

Contextul istoric al complexului de inferioritate și legătura cu Alfred Adler

La începutul secolului al XX-lea, un medic și psihoterapeut austriac pe nume Alfred Adler făcea mare vâlvă în lumea psihologiei. El a explicat prin studiile sale că toți ne naștem cu un sentiment de inferioritate. Acesta provine din faptul că am fost mici, slabi și dependenți în copilărie. Cu toate acestea, a crezut că acesta nu este un lucru rău. El a susținut că aceste sentimente ne determină să ne depășim defectele și să ne străduim să atingem niveluri mai înalte de dezvoltare și împlinire – proces pe care l-a numit „compensare”. Atunci când sentimentele de inferioritate pot deveni copleșitoare, ele se pot transforma într-un complex de inferioritate.

Semnele și simptomele subtile ale unui complex de inferioritate

Acum că am călătorit prin mintea lui Alfred Adler, hai să decodificăm semnele unui complex de inferioritate. Suntem niște detectivi, dar în loc de amprente, căutăm anumite comportamente care ar putea semnala o problemă mai profundă. Ești pregătită să îți pui pălăria de detectiv?

  1. Supracompensarea

O persoană care se plimbă cu o aroganță exagerată, se laudă cu realizările sale și trebuie să aibă întotdeauna ultimul cuvânt într-o dezbatere, poate părea doar încrezut. Dar acesta este un caz clasic de supracompensare. Sub această bravadă se ascunde adesea un sentiment fragil al valorii de sine. Este ca și cum ar încerca să-și ascundă sentimentele de inferioritate în spatele unei perdele de superioritate.

  1. Retragere socială

Acum, imaginează-ți pe cineva care pare să fie mereu pe margine, care ezită să se alăture activităților de grup și care pare să se simtă mai confortabil în propria companie. Această persoană nu este neapărat introvertită. S-ar putea să se confrunte cu sentimente de inadecvare care o fac să evite situațiile sociale, un simptom clasic al unui complex de inferioritate.

  1. Perfecționismul

Perfecționismul este o goană nesfârșită. Cineva care este perfecționist nu este niciodată mulțumit de munca sa și se străduiește mereu să obțină scorul, aspectul și viața perfectă. Această căutare a perfecțiunii provine adesea dintr-o teamă subiacentă de a nu fi suficient de bună – un alt indiciu că un complex de inferioritate ar putea fi la mijloc.

  1. Hipersensibilitate la critici

Persoanele cu un complex de inferioritate pot avea o sensibilitate crescută la critici sau la jigniri percepute. Este ca și cum ar fi mereu în căutarea insultelor, a jignirilor sau a oricărui semn că temerile lor de inferioritate ar putea fi adevărate.

  1. Anxietatea de performanță

Alfred Adler a sugerat că teama de a nu performa bine sau de a nu îndeplini așteptările percepute poate fi un simptom semnificativ al unui complex de inferioritate. Acest lucru poate fi observat în scenarii precum vorbitul în public, testele sau chiar în interacțiunile sociale.

  1. Agresivitate sau ostilitate

Potrivit lui Adler, comportamentul agresiv poate fi o formă de supracompensare a sentimentelor de inferioritate. Unii oameni ar putea reacționa la aceste sentimente prin atacarea celorlalți, pentru a recăpăta un sentiment de control sau superioritate.

  1. Neglijarea propriei persoane

Unele persoane cu un complex de inferioritate își pot neglija propriile nevoi, crezând că nu merită timpul, atenția sau grija lor. Acest lucru s-ar putea manifesta în diverse moduri, cum ar fi neglijarea sănătății lor, neimpunându-și limite personale sau neprovocându-și propriile interese.

Aceste semne și simptome pot ajuta la conturarea unei imagini a ceea ce arată un complex de inferioritate. Dar este esențial să înțelegem ce se află în spatele „cortinei”. Așadar, hai să întoarcem pagina și să ne adâncim în psihologia care stă la baza unui complex de inferioritate.

Psihologia din spatele unui complex de inferioritate

Am discutat mai devreme că Alfred Adler a susținut că sentimentele de inferioritate sunt o parte normală a experienței umane. În continuare, să aducem un alt greu din lumea psihologiei: Leon Festinger, care a propus teoria comparației sociale în 1954. Acesta sugerează că avem o tendință naturală de a ne judeca pe noi înșine. Și, din moment ce nu avem o oglindă magică care să ne dezvăluie valoarea noastră, apelăm la următorul lucru cel mai bun: să ne comparăm cu alții.

Și spre final să nu uităm modul în care experiențele timpurii din viață ne modelează viziunea de sine. Aici intră în scenă teoria atașamentului, formulată de psihologii John Bowlby și Mary Ainsworth. Această teorie afirmă că relațiile noastre timpurii, în special cu îngrijitorii, au un impact semnificativ asupra sentimentului nostru de sine.

Așadar, vedem că rădăcinile unui complex de inferioritate pot fi la fel de multiple. Poate fi o rețea încâlcită de experiențe de viață timpurii, cu instinctul nostru de a compara și percepția noastră asupra acestor comparații.

Depășirea unui complex de inferioritate

Încet ajungem linia de sosire, dar să luăm un moment de reflecție asupra problemei. Iată care sunt veștile bune: lupta cu un complex de inferioritate nu este o condamnare pe viață. Este o provocare, cu siguranță. Fiecare poticnire, cădere, moment de îndoială este o oportunitate. La fel cum cărbunele, sub presiune, în timp, se transformă într-un diamant frumos, luptele tale servesc la crearea unei versiuni mai puternice și mai rezistente.

SHARE

Publicitate

Citește și alte articole

conflict

Cum să confrunți pe cineva atunci când ți-e frică de conflict

Trebuie să recunosc că, din păcate, ideea de conflict mă speria. Mă făcea să simt că sunt o persoană rea sau că nu am evoluat suficient din punct de vedere spiritual, emoțional. Mereu am încercat să învăț din situația anterioară și să gestionez lucrurile diferit. Nu de fiecare dată mi-a ieșit, dar am rămas cu întrebarea: care este cel mai bun mod de a gestiona un conflict? Când cineva face ceva care te supără, îi spui cum te simți? Sau ignori și lași să treacă? Există oare și o altă opțiune?

CITEȘTE MAI MULT
sextingul

Ce este Sextingul? Cum să îl faci distractiv și sigur

Sextingul tinde să fie mai frecvent în rândul adulților tineri, dar și adulții mai în vârstă pot trimite sau primi conținut sexual explicit. Sextingul poate avea beneficii, dar în aceeași măsură presupune și asumarea unor riscuri, dacă nu se întâmplă cu partenerul potrivit. Iată câteva sfaturi de care poți ține cont pentru a te distra cu sextingul, protejându-te și creând siguranță în același timp.

CITEȘTE MAI MULT

Totul se termină cu noi: imaginea unei relații abuzive, o problemă majoră

Bestsellerul și filmul lui Colleen Hoover Totul se termină cu noi este controversat, mai ales că mulți dintre cei care au citit cartea sau au vizionat filmul susțin că romanțează abuzul și ar putea transmite mesaje greșite cu privire la ceea ce trebuie tolerat într-o relație. În opinia mea, în calitate de psiholog, cred că se creează o imagine a complexității formelor în care poate apărea abuzul, dar există totuși o greșeală majoră în aceasta…

CITEȘTE MAI MULT
loc de munca prin social media

Cum să folosești eficient Facebook și social media pentru căutarea unui loc de muncă?

Poate primul tău gând atunci când vine vorba de identificarea unui loc de muncă nu este acela de a-l căuta pe Facebook, nu-i așa? Cel mai probabil nici nu ar trebui să fie neaparat primul, dar ar fi bine să fie în top 5, pentru că oportunitatea se poate ivi de unde nici nu te aștepți. Dar, hai să vedem cum putem valorifica rețelele sociale pentru a ne spori șansele de a găsi un loc de muncă.

CITEȘTE MAI MULT
3 tipuri de bărbați toxici

3 tipologii de bărbați toxici cu care femeile nu ar trebui să-și piardă vremea

Sunt bărbați care trebuie evitați? Am pregătit o listă cu trei tipuri de bărbați toxici, numai buni de evitat dacă îți dorești relații sănătoase și fericire pe termen lung. Ți-ai pus ochii pe un bărbat carismatic, dar care evită angajamentul și planurile de viitor sau pe cineva care este concentrat pe carieră, lăsând puțin timp pentru relații autentice sau familie? Sau pe cineva care are vorbele dulci mereu la el? Deși sună bine, poate ar fi mai bine să eviți aceste tipuri de bărbați. De ce?

CITEȘTE MAI MULT
no contact despartire

Regula: no contact după o despărțire

După o despărțire, aplicarea regulii „no contact” poate fi esențială pentru vindecarea și dezvoltarea personală. Întreruperea legăturilor permite concentrarea asupra propriei vindecări și dezvoltării, evitând ciclul de atașament și nostalgie. Limitarea contactului oferă claritate și perspectivă, facilitând înțelegerea dinamicii relației și a impactului său. Cu toate acestea, stabilirea limitelor poate fi dificilă din cauza emoțiilor persistente și a presiunii sociale. Pentru a face acest proces mai ușor, este recomandat să întrerupi contactul complet, să te îndepărtezi digital de fostul partener și să te concentrezi pe propria bunăstare și creștere personală.

CITEȘTE MAI MULT

Abonare Newsletter