Cum se simte complexul de inferioritate și cum îl identifici și depășești?

complexul de inferioritate

Să recunoaștem, avem acele momente în care nu ne simțim prea strălucitoare, iar acest lucru este complet normal. Dar atunci când acele „șoapte” de îndoială devin un cor zgomotos în capul tău, spunându-ți că nu ești suficient de bună, de inteligentă sau de atrăgătoare, ai de-a face cu ceva mai mult decât o oglindă sinceră. Ai de-a face cu un complex de inferioritate.

Ce este complexul de inferioritate?

Un complex de inferioritate este mai mult decât a fi modest sau a avea o zi proastă. Este un sentiment persistent de a nu fi suficient de bună sau o percepție de sine care este filtrată printr-o lentilă a îndoielii de sine. Cineva cu un complex de inferioritate tinde să se subestimeze, în ciuda realizărilor sale. Este ca și cum ai fi la un antrenament de box, doar că tu ești atât boxerul, cât și sacul, iar loviturile la adresa stimei tale de sine sunt în întregime autoprovocate.

Contextul istoric al complexului de inferioritate și legătura cu Alfred Adler

La începutul secolului al XX-lea, un medic și psihoterapeut austriac pe nume Alfred Adler făcea mare vâlvă în lumea psihologiei. El a explicat prin studiile sale că toți ne naștem cu un sentiment de inferioritate. Acesta provine din faptul că am fost mici, slabi și dependenți în copilărie. Cu toate acestea, a crezut că acesta nu este un lucru rău. El a susținut că aceste sentimente ne determină să ne depășim defectele și să ne străduim să atingem niveluri mai înalte de dezvoltare și împlinire – proces pe care l-a numit „compensare”. Atunci când sentimentele de inferioritate pot deveni copleșitoare, ele se pot transforma într-un complex de inferioritate.

Semnele și simptomele subtile ale unui complex de inferioritate

Acum că am călătorit prin mintea lui Alfred Adler, hai să decodificăm semnele unui complex de inferioritate. Suntem niște detectivi, dar în loc de amprente, căutăm anumite comportamente care ar putea semnala o problemă mai profundă. Ești pregătită să îți pui pălăria de detectiv?

  1. Supracompensarea

O persoană care se plimbă cu o aroganță exagerată, se laudă cu realizările sale și trebuie să aibă întotdeauna ultimul cuvânt într-o dezbatere, poate părea doar încrezut. Dar acesta este un caz clasic de supracompensare. Sub această bravadă se ascunde adesea un sentiment fragil al valorii de sine. Este ca și cum ar încerca să-și ascundă sentimentele de inferioritate în spatele unei perdele de superioritate.

  1. Retragere socială

Acum, imaginează-ți pe cineva care pare să fie mereu pe margine, care ezită să se alăture activităților de grup și care pare să se simtă mai confortabil în propria companie. Această persoană nu este neapărat introvertită. S-ar putea să se confrunte cu sentimente de inadecvare care o fac să evite situațiile sociale, un simptom clasic al unui complex de inferioritate.

  1. Perfecționismul

Perfecționismul este o goană nesfârșită. Cineva care este perfecționist nu este niciodată mulțumit de munca sa și se străduiește mereu să obțină scorul, aspectul și viața perfectă. Această căutare a perfecțiunii provine adesea dintr-o teamă subiacentă de a nu fi suficient de bună – un alt indiciu că un complex de inferioritate ar putea fi la mijloc.

  1. Hipersensibilitate la critici

Persoanele cu un complex de inferioritate pot avea o sensibilitate crescută la critici sau la jigniri percepute. Este ca și cum ar fi mereu în căutarea insultelor, a jignirilor sau a oricărui semn că temerile lor de inferioritate ar putea fi adevărate.

  1. Anxietatea de performanță

Alfred Adler a sugerat că teama de a nu performa bine sau de a nu îndeplini așteptările percepute poate fi un simptom semnificativ al unui complex de inferioritate. Acest lucru poate fi observat în scenarii precum vorbitul în public, testele sau chiar în interacțiunile sociale.

  1. Agresivitate sau ostilitate

Potrivit lui Adler, comportamentul agresiv poate fi o formă de supracompensare a sentimentelor de inferioritate. Unii oameni ar putea reacționa la aceste sentimente prin atacarea celorlalți, pentru a recăpăta un sentiment de control sau superioritate.

  1. Neglijarea propriei persoane

Unele persoane cu un complex de inferioritate își pot neglija propriile nevoi, crezând că nu merită timpul, atenția sau grija lor. Acest lucru s-ar putea manifesta în diverse moduri, cum ar fi neglijarea sănătății lor, neimpunându-și limite personale sau neprovocându-și propriile interese.

Aceste semne și simptome pot ajuta la conturarea unei imagini a ceea ce arată un complex de inferioritate. Dar este esențial să înțelegem ce se află în spatele „cortinei”. Așadar, hai să întoarcem pagina și să ne adâncim în psihologia care stă la baza unui complex de inferioritate.

Psihologia din spatele unui complex de inferioritate

Am discutat mai devreme că Alfred Adler a susținut că sentimentele de inferioritate sunt o parte normală a experienței umane. În continuare, să aducem un alt greu din lumea psihologiei: Leon Festinger, care a propus teoria comparației sociale în 1954. Acesta sugerează că avem o tendință naturală de a ne judeca pe noi înșine. Și, din moment ce nu avem o oglindă magică care să ne dezvăluie valoarea noastră, apelăm la următorul lucru cel mai bun: să ne comparăm cu alții.

Și spre final să nu uităm modul în care experiențele timpurii din viață ne modelează viziunea de sine. Aici intră în scenă teoria atașamentului, formulată de psihologii John Bowlby și Mary Ainsworth. Această teorie afirmă că relațiile noastre timpurii, în special cu îngrijitorii, au un impact semnificativ asupra sentimentului nostru de sine.

Așadar, vedem că rădăcinile unui complex de inferioritate pot fi la fel de multiple. Poate fi o rețea încâlcită de experiențe de viață timpurii, cu instinctul nostru de a compara și percepția noastră asupra acestor comparații.

Depășirea unui complex de inferioritate

Încet ajungem linia de sosire, dar să luăm un moment de reflecție asupra problemei. Iată care sunt veștile bune: lupta cu un complex de inferioritate nu este o condamnare pe viață. Este o provocare, cu siguranță. Fiecare poticnire, cădere, moment de îndoială este o oportunitate. La fel cum cărbunele, sub presiune, în timp, se transformă într-un diamant frumos, luptele tale servesc la crearea unei versiuni mai puternice și mai rezistente.

SHARE

Publicitate

Citește și alte articole

Relația in care te pierzi

Când partenerul nu te mai vede: relația în care te pierzi

Te întrebi de ce, în relații care par stabile, ajungi să te simți tot mai invizibilă? Când armonia din cuplu devine condiționată de tăcerea ta, ceva nu e în regulă. Hai să descoperim cum se formează tiparele care te fac să te adaptezi până la anularea de sine și ce poți face pentru a-ți recâștiga vocea, echilibrul și prezența într-o relație.

CITEȘTE MAI MULT
inscrierea la cresa

În vizită-test la creșă – provocare pentru mama și bebe!

Primii pași către creșă nu sunt doar ai celui mic, ci și ai parinților, care își desprind mâinile protectoare. Creșa nu este doar un loc, ci o adevărată aventură, unde cei mici învață să-și găsească echilibrul pe un teren necunoscut. Cum sună o vizită-test la creșă, inainte ca cel mic să-și înceapă programul zilnic? Programul Little Steps Together este special pentru a testa și explora ce înseamnă cu adevărat o vizită la creșă pentru micuțul tău!

CITEȘTE MAI MULT
Ladies creative day de ziua femeii

Ziua Femeii … altfel! Cum a fost la atelierul de pictură experimentală Ladies Creative Day?

Atelierele de pictură experimentală sunt concepute în așa fel, încât cele care iau parte la o astfel de activitate să-și poată relaxa creierul și pune în mișcare mușchii feței simultan, deoarece de Ziua femeii chiar am avut parte de relaxare și râsete. Am pictat, am colorat, ne-am distrat și a meritat! Impresiile noastre de la Ladies Creative Day se regăsesc în articol!

CITEȘTE MAI MULT
limitele sexuale in dating

Cum să vorbești despre limitele sexuale în etapa de dating

În era consimțământului, regula este consimțământul. Etapa de cunoaștere, de început de relație poate fi pe cât de euforică, pe atât de înspăimântătoare, mai ales atunci când vine vorba de comunicarea limitelor și mai ales ale celor sexuale. Vezi aici ce poți face pentru a te asigura că atât limitele sexuale proprii, cât și cele ale partenerului sunt respectate și înțelese pe tot parcursul relației voastre.

CITEȘTE MAI MULT
conflict

Cum să confrunți pe cineva atunci când ți-e frică de conflict

Trebuie să recunosc că, din păcate, ideea de conflict mă speria. Mă făcea să simt că sunt o persoană rea sau că nu am evoluat suficient din punct de vedere spiritual, emoțional. Mereu am încercat să învăț din situația anterioară și să gestionez lucrurile diferit. Nu de fiecare dată mi-a ieșit, dar am rămas cu întrebarea: care este cel mai bun mod de a gestiona un conflict? Când cineva face ceva care te supără, îi spui cum te simți? Sau ignori și lași să treacă? Există oare și o altă opțiune?

CITEȘTE MAI MULT
sextingul

Ce este Sextingul? Cum să îl faci distractiv și sigur

Sextingul tinde să fie mai frecvent în rândul adulților tineri, dar și adulții mai în vârstă pot trimite sau primi conținut sexual explicit. Sextingul poate avea beneficii, dar în aceeași măsură presupune și asumarea unor riscuri, dacă nu se întâmplă cu partenerul potrivit. Iată câteva sfaturi de care poți ține cont pentru a te distra cu sextingul, protejându-te și creând siguranță în același timp.

CITEȘTE MAI MULT

Abonare Newsletter