Ortorexia se referă la obsesia de a mânca alimente sănătoase. Deși manualul de diagnostic și statistic al tulburărilor mentale (DSM) nu recunoaște oficial ortorexia ca fiind o tulburare clinică de alimentație, aceasta are multe asemănări cu alte afecțiuni precum anorexia, tulburarea obsesiv-compulsivă și tulburarea de anxietate generalizată.

Atunci când este lăsată netratată, ortorexia poate face ravagii asupra sănătății fizice și emoționale a persoanei. Din nefericire, deoarece această problemă nu este bine cunoscută, este posibil ca mulți oameni să nu recunoască faptul că au o problemă.

Care sunt simptomele ortorexiei?

Ortorexia se referă la o fixație predominantă asupra unei diete sănătoase. Această fixație nu se referă doar la dorința de face din sănătate o prioritate și de a avea o nutriție sănătoasă. Ea poate deveni o obsesie foarte consumatoare, care poate afecta funcționarea zilnică. Atunci când discutăm de semne și simptome acestea pot include:

• refuzul de a mânca orice în afara alimentelor considerate sănătoase, naturale sau „pure”
• verificarea compulsivă a ingredientelor și a etichetelor nutriționale
• eliminarea din ce în ce mai mult a unor întregi grupe de alimente (toți carbohidrații, toate lactatele, tot zahărul, toată carnea etc.)
• îngrijorare crescută că te vei îmbolnăvi dacă mănânci alimente „rele”
• exces de mândrie în a mânca doar „alimente curate”

În unele cazuri, o imagine corporală deficitară poate coincide cu ortorexia. Unii oameni încep să dezvolte simptome de ortorexie după ce încearcă să slăbească. Cu toate acestea, spre deosebire de anorexie, dieta nu constă în restricționarea pierderii în greutate. Dieta reprezintă adesea un obiectiv mai mare de a atinge o sănătate perfectă. Atât în cazul anorexiei, cât și al bulimiei, persoana se concentrează asupra cantității de alimente pe care le consumă. În cazul ortorexiei, accentul se pune pe calitate.

Ce cauzează ortorexia?

Ca și în cazul altor tulburări alimentare, ortorexia nu are o cauză principală specifică. De fapt, de multe ori, se pornește de la dorința de a deveni mai sănătoasă. Progresiv, pe măsură ce începe să învețe mai multe despre alimente, se poate să apară dorința de a „mânca perfect”. Dacă este să discutăm despre posibile cauze, aș menționa:

Un istoric al unei tulburări de alimentație

Se întâmplă deseori ca persoanele cu tulburări de alimentație să „schimbe” comportamente de-a lungul timpului. Toate tulburările de alimentație includ dorința de control intern și de putere. Individul alege să se concentreze pe corpul său, pe mâncare sau pe exerciții fizice pentru a-și satisface această dorință. Ortorexia are multe din trăsăturile asociate cu perfecționismul sau preocuparea, ceea ce face ca cineva cu o vulnerabilitate să treacă la această afecțiune chiar și după ce s-a ajuns la o recuperare funcțională.

Anxietate

Anxietatea este rezultatul unui sentiment de îngrijorare excesivă. Nu este neobișnuit ca cineva cu anxietate se poate simți îngrijorată de efectele pe termen scurt sau pe termen lung ale dietei lor cu privire la starea de sănătate. O dietă adecvată și cu un aport nutrițional bun poate reduce riscul de anumite boli. Astfel că, problema care apare este că ajungem să normalizăm foarte ușor acest comportament. Iar o persoană cu anxietate va recurge în mod natural la această justificare pentru a-și raționaliza obsesia.

Presiunea societății și mass-media

În prezent suntem bombardate de mii și mii de informații cu privire la alimente și multe dintre ele din păcate ne sperie și ne derutează. Ești îngrijorată cu privire la carne? Vezi un documentar pe tema aceasta. Te îngrijorezi că zahărul este rău pentru tine? O căutare și vei avea o multitudine de articole pe subiectul zahărului. Evident, nu toate sunt informații rele. Dar, această abundență poate cu siguranță să exacerbeze tendințele perfecționiste sau de control.

Dieta sănătoasă egal ortorexie?

Acum că am tot discutat despre ortorexie poate că ai devenit puțin confuză. Cum faci diferența între dorința de a-ți îmbunătăți sănătatea și ortorexie? Uneori, poate fi o provocare să diferențiezi cele două situații. O alimentație sănătoasă se referă la integrarea adecvată a nutrienților în dieta proprie. De exemplu, poți face un efort de a mânca mai multe legume și de a bea mai multă apă. În același timp, poți încerca să limitezi alimentele grase sau care conțin zahăr. De asemenea, o alimentație sănătoasă nu înseamnă ceva extrem sau foarte rigid. Uneori, oricât de sănătos am mânca ne mai permitem și să ne lăsăm duși de val și să ne bucurăm de un burger sau un suc carbogazos.

Ortorexia este mult mai rigidă și mai bine definită.  Cineva care suferă de ortorexie ar putea evita bunătățile din timpul sărbătorilor și să se încarce cu salată în schimb. La restaurant ar putea refuza să comande orice fel de mâncare și să bea doar o cafea neagră. În unele cazuri, s-ar putea să nu meargă nici măcar la restaurant.

Care sunt efectele ortorexiei?

Deși pornește din dorința de a fi sănătoasă, această afecțiune poate impacta negativ sănătatea persoanei. Eliminarea unor grupe întregi de alimente sau restricționarea caloriilor poate duce la:

• malnutriție
• anemie
• ritm cardiac lent
• probleme digestive
• deteriorarea oaselor
• deshidratare

În cazurile severe, aceste complicații pot pune în pericol viața. Ele pot imita consecințele asociate atât cu anorexia, cât și cu bulimia.

Efectele se extind și la probleme psihologice. Multe persoane cu ortorexie se luptă cu perfecționismul și controlul. Ei pot să se agațe de multe reguli fixe cu privire la ceea ce ar trebui sau nu ar trebui să facă. Dacă încalcă o anumită regulă, se pot simți consumate de rușine, furie sau vinovăție. Pentru a compensa aceste sentimente intense, aceste persoane pot face reguli și mai stricte în continuare.

Concluzii 

Ortorexia este o afecțiune gravă, dar care nu are suficientă recunoaștere în societatea noastră. De fapt, aș putea spune că, trăim într-o lume care încurajează o parte din această rigiditate și disfuncționalitate. Să recunoști că dieta ta poate fi prea restrictivă sau inflexibilă este primul pas spre schimbare. Orice vindecare necesită timp, iar recuperarea nu este un proces perfect.

Diana Zazula este psiholog cu multiple specializări, iar pentru voi aduce săptămânal subiecte de interes pe Femzone.ro. Diana are și un Podcast extraordinar pe diferite teme „fără perdele”. Ai văzut?