Ce este autosabotajul și de ce crezi că ai avea tendința de a te autosabota? Ai vrea să treci la nivelul următor, dar ceva parcă îți stă în cale? Dacă e să te gândești, ai putea fi chiar tu acel „ceva”?

Cu toții ne sabotăm într-o măsură mai mare sau mai mică. Dar atunci când comportamentul de autosabotaj devine persistent, acesta poate duce provocări în fiecare domeniu al vieții tale, inclusiv acasă, la serviciu și în relații.

Ce este autosabotajul?

Autosabotarea poate fi văzută ca un model de gânduri și comportamente în care te angajezi, adesea fără să știi, care creează obstacole în calea atingerii obiectivelor tale. Termenul de „sabotaj” este oarecum impropriu. Citisem undeva ceva de genul „autosabotajul nu este deloc sabotaj. Este de fapt un mecanism de protecție creat de psihicul tău pentru a te proteja de orice potențial pericol sau rău. Ceea ce ne este familiar este ceea ce psihicul nostru consideră sigur”. Cu alte cuvinte, este posibil să nu fii nici măcar conștientă de comportamentul de autosabotaj, iar acesta nu este ceva ce faci intenționat.

Semne că te autosabotezi

Comportamentul de autosabotaj arată diferit pentru fiecare persoană. Depinde în mare măsură de context. Totuși, în general, iată câteva semne la care te poți raporta:

• procrastinare
• evitarea responsabilităților, chiar dacă o faci pentru că „uiți”
• încălcarea promisiunilor sau nerespectarea angajamentelor
• lipsa de pregătire
• nepotrivire între dorințele și acțiunile tale
• întârzierea la întâlniri sau ședințe importante
• renunțarea atunci când lucrurile devin mai dificile
• consum de substanțe

5 motive pentru care s-ar putea să o faci

Autosabotajul nu este o afecțiune în sine, dar poate fi un semn al mai multor lucruri. Iată câteva cauze ale comportamentului de autosabotaj:

#1 Sindromul impostorului

Dacă te confrunți cu sentimente de îndoială sau cu convingerea că nu ești suficient de talentată este din cauza sindromului impostorului. Preferi să renunți la proiect decât să riști ca cineva să afle că ești un „impostor”. Bineînțeles, nu este cazul, dar s-ar putea să simți asta, în ciuda educației, experienței și realizărilor tale.

#2 Ambivalența

Dacă simți că ai sentimente amestecate în legătură cu cineva sau ceva, nefiind sigură de următorul pas sau de decizia pe care să o iei este din cauza ambivalenței. Te poate face să te simți ca și cum te afli într-o situație dificilă și toate opțiunile tale prezintă provocări. Atunci când te autosabotezi, muți inconștient lucrurile într-o direcție sau alta, astfel încât să nu mai fii blocată cu luarea acelei decizii dificile. Acest lucru poate diminua sentimentele de copleșire emoțională sau anxietatea legată de luarea deciziilor.

#3 Frica de succes

Citisem cândva că „o persoană se poate autosabota din teama de a avea succes”. Acest lucru poate părea confuz, dar a avea succes vine cu mult mai multă responsabilitate și asumarea de riscuri. Așadar ne putem teme de presiunea suplimentară a succesului. Acest lucru poate veni însoțit de un sentiment de pierdere sau de teama de necunoscut.

#4 Frica de ceea ce cred ceilalți oameni

Nu este neobișnuit să te autosabotezi pentru a evita stresul care vine din cauza așteptărilor celorlalți. În subconștient, ne este teamă de respingere sau ridiculizare din partea prietenilor sau a celor dragi dacă nu ne atingem obiectivele. Această presiune poate duce la gânduri sau comportamente care duc la autosabotaj.

#5 Evitarea durerii emoționale

Autosabotajul atenuează riscul de a face față disconfortului. Este calea ușoară de a ne spune că nu a fost „destinul meu”, decât să rămânem cu sentimentul neplăcut că nu ne-am atins obiectivele din cauza noastră. Nimănui nu-i place sentimentul de regret, jenă sau rușine. Chiar dacă acțiunile noastre sunt conștiente, ne simțim mai bine să spunem „faptul că nu am avut acea oportunitate a fost alegerea mea”.

3 modalități de a evita autosabotajul

A deveni mai conștientă de tendințele tale de autosabotaj te poate ajuta să iei măsuri. Iată câteva sfaturi pe care să le iei în considerare:

Reformuleaz-o

Cel mai eficient mod de a opri autosabotajul, este să schimbi narațiunea din jurul ei. Odată ce încetezi să o privești ca pe un sabotaj și începi să o privești ca pe niște părți ale creierului tău care încearcă să te țină în siguranță, abia atunci poți dezvolta abilitățile de compasiune pentru a observa ce se întâmplă și de ce ți-e frică. Poți face ca părțile din creierul tău care sunt speriate să devină aliații tăi, în loc de dușmani, pe măsură ce faci schimbarea. Identificarea distorsiunilor cognitive în care te implici cel mai des te poate ajuta, de asemenea, în acest proces.

Observă tiparele

Se spune că modul în care facem un lucru este modul în care facem totul. S-ar putea să ți se pară util să ții un jurnal și să reflecți asupra scenariilor care apar mereu. Dacă te regăsești în situații similare de mai multe ori, fie că este vorba de interviul pentru un loc de muncă mult visat, de o relație de lungă durată sau de o ceartă care nu se rezolvă niciodată, întreabă-te „de ce am ajuns din nou aici?”. Dacă ai impresia că experiențele tale se derulează în buclă, autosabotajul poate fi motivul.

Dezvoltă acțiuni alternative

Sub autosabotaj se ascunde adesea o emoție inconfortabilă pe care ai prefera să nu o simți, cum ar fi frica de eșec, de succes, de abandon, de angajament sau de inadecvare. Odată ce ai identificat care este aceasta, ia în considerare notarea într-un jurnal a comportamentelor de autosabotaj pe care le adopți. De acolo, identifică trei acțiuni alternative care să te ajute să îți atingi obiectivele.

Scurtă recapitulare:

Autosabotajul este modul în care creierul tău încearcă să te protejeze de durerea emoțională.

Poți să îți identifici tiparele, să vii cu soluții alternative și să lucrezi cu un profesionist în domeniul sănătății mintale pentru a te ajuta să îți atingi obiectivele.

Cu toții acționăm în moduri care confirmă poveștile pe care le spunem despre noi înșine. Dacă ai internalizat povești negative despre tine, acest lucru este dureros și dificil. Este firesc să încerci să minimizezi durerea viitoare. Și odată ce știi asta, poți acționa diferit.

Te-ar mai putea interesa și articolul nostru despre Cum să-ți transformi punctele forte în super-puteri!

Iar dacă-ți plac articolele colegei noastre, vezi și psiho-blogul ei aici.