Alimentele bune pentru sănătatea inimii

Pentru o viață bună și pentru a păstra îndelungat sănătatea inimii tale, învață să consumi alimente bogate în proteine, fibre și grăsimi de cea mai bună calitate. Care sunt acestea? În ce cantitate să le consumăm și la ce să fim atente? Ne spune medicul cardiolog!
sănătatea inimii

Știi că ceea ce mănânci și ceea ce nu mănânci influențează în aceeași măsură sănătatea inimii tale? Da, nu e îndeajuns să evităm unele mâncăruri nesănătoase, trebuie să și introducem în alimentația noastră anumite alimente care pot contribui la bunăstarea inimii noastre.

Am discutat cu medicul cardiolog dr. Viktor Orban pentru a-ți prezenta lista alimentelor care pot fi benefice, precum și o listă a alimentelor care în timp pot afecta funcțiile inimii.

Dr. Viktor Orban este medic cardiolog și un tânăr pasionat de medicină în general, iar ceea ce poate influența într-o foarte mare măsură sănătatea inimii este însăși alimentația.

Alimentele care pot produce pagubă la nivel cordial

Așa cum probabil te-ai așteptat, această listă de Contra indicații alimentare include tot ce e mai obișnuit și sățios pentru noi în general, cum ar fi carbohidrații și grăsimile de origine animală. Hai să vedem mai exact care grupă alimentară și de ce nu e bună de consumat în cantități mari și pe termen lung.

Carbohidrații cu metabolizare rapidă cresc pofta de mâncare la interval de timp relativ scurt, cu alte cuvinte ni se face foame din nou mai repede decât ar fi timpul pentru următoarea masă. Această grupă de alimente include: dulciuri, paste și produse de panificație din făină albă, orez alb, cartofi albi, sucurile acidulate și cele din fructe. La capitolul sucuri din fructe, nu se recomandă nici cele proaspăt stoarse, deoarece au conținut mare de carbohidrați. Cele mai sănătoase părți la fructe reprezintă pulpa în sine, nu sucul ce se stoarce, motiv pentru care se recomandă consumul fructelor în starea lor naturală, nu de suc, deoarece organismul nu are nevoie doar de vitaminele din suc, ci de toate proprietățile sale cum e fibra. Pe lângă faptul că alimentele de mai sus conțin multe calorii, ele cresc și pofta de mâncare. Atenție însă și la consumul de fructe prea dulci, căci cresc și ele pofta de mâncare (cum ar fi strugurii).

Grăsimile nesănătoase sunt cealaltă categorie de alimente care ar trebui mai mult evitate, iar grăsimile animale de evitat din această categorie sunt untul, unsoarea, mezelurile, carnea în cantități mari și cele cu piele, deoarece ele cresc colesterolul rău (LDL).

Ca și tipuri de carne ce ar trebui mai degrabă evitate decât consumate, sunt ceafa de porc, deoarece jumătate din ea este grăsime și doar jumătate e carne cu conținut efectiv de proteină.

E foarte important să nu consumăm nici așa numitele E-uri, pentru că ele cresc rata de îmbolnăvire de cancer mai degrabă, decât de boli cardiace. Nu se recomandă nici consumul de alimente de tip semipreparate (mâncăruri, musli și fulgi de porumb care conțin adaosuri de fructe, zahăr etc), congelate (cu excepția legumelor și fructelor congelate acasă proaspăt) sau a mezelurilor. În cazul legumelor și fructelor congelate, deși este dovedit științific că în timpul decongelării ele pierd din vitamine, fibrele se păstrează.

Ce alimente să consumăm pentru sănătatea inimii?

Este important să-i oferim organismului nostru totuși aportul necesar de fibre, proteine și grăsimi sănătoase. Așadar, produsele bune, cu conținut de fibre (tărâțe, grăunțe, semințe), fructele ca atare care au fibre, produse de panificație din grâu integral, precum și alți carbohidrați care se metabolizează mai lent sunt ideale de introdus în alimentația zilnică. Se recomandă consumul de orez sălbatic, linte, năut, quinoa, fasole, mazăre, legume (care conțin carbohidrați, dar în cantități mici), deoarece acest tip de carbohidrați sunt cele cu metabolizare lentă, iar datorită lor nu crește pofta de mâncare față de cele cu metabolizare rapidă.

Un subiect controversat reprezintă consumul de banane, care sunt considerate din categoria fructelor dulci, dar care în același timp sunt recomandate pentru persoanele care fac orice fel de sport. Din pricina conținutului de potasiu, atunci când facem sport, ne ajută când scade nivelul de potasiu din organism. Se recomandă consumul de banane înainte de sport sau după, dar nu în cantități exagerate și nu în combinație cu alte mâncăruri, ci mai degrabă ca și gustări între mese, deci nu ca desert după o masă copioasă.

De asemenea, se recomandă consumul fructelor roșii, negre și a altora și cât mai închise la culoare deoarece conțin foarte mulți antioxidanți. Astfel de fructe sunt afine, coacăze, zmeură, mure și toate fructele de pădure

Să trecem puțin în revistă care sunt grăsimile sănătoase recomandate. Ele deși au multe calorii, pot fi consumate în cantități limitate: nuci, alune, caju etc. în stare crudă și nesărate sunt recomandate a se consuma aproximativ 30 gr/zi, ele ajută la creșterea colesterolului bun (HDL) și ajută la scăderea riscului cardiovascular cu 30% dacă se respectă cantitatea. Uleiurile sănătoase recomandate la gătit: ulei de măsline, ulei de migdale, ulei de sâmbure de struguri în stare crudă.

La capitolul carne, se recomandă carnea de pui, curcan, pește de mare sau ocean (cu cât e apa mai mare, cu atât peștele e mai sănătos), și orice carne care nu este grasă și în cantități mai mici față de cantitatea de legume. Și dacă tot veni vorba de proteine, cele bune pot fi de origine animală (carne) și vegetală (leguminoase).

Apa, cafeaua și alcoolul

Apa este și ea foarte importantă pentru inimă, deoarece inima pompează sângele și menține circulația, astfel că trebuie hidratată, deoarece dacă se deshidratează, funcțiile inimii nu pot fi menținute corespunzător, poate să scadă tensiunea arterială și apar tulburările. Deși sunt cazuri extreme, trebuie să avem grijă ca pe lângă alimentația sănătoasă să ne hidratăm corespunzător.

Cafeaua este un alt subiect controversat. Se pare că e bine să o consumăm în cantități moderate, astfel încât să nu ne simțim deranjați, și nu trebuie evitată decât la persoanele sensibile, deoarece pot să apară aritmii din cauza cofeinei.

La capitolul alcool, în cazul persoanelor care consumă nu consumă de obicei alcool, se recomandă 150 ml de vin roșu/zi pentru că este sănătos pentru circulația sângelui, dar numai dacă nu sunt alte impedimente sau restricții medicale, cum ar fi problemele la nivelul ficatului – pentru care alcoolul poate fi nociv și în cantități mici.

Cauți un cardiolog bun? Dr. Orbán Viktor oferă consultații în Satu Mare la cabinetul său privat. Încă nu ai fost la un cardiolog pentru consult de specialitate? află de pe Femzone.ro care sunt motivele pentru care merită să mergi la primul tău consult!

SHARE

Gabriela Pușcașiu

Redactor, reporter – Femzone.ro

Publicitate

Citește și alte articole

depresia postpartum

Depresia postpartum: Ce este și cum este tratată?

Studiile arată că, depresia postpartum și anxietatea sunt legate de experiențele de naștere. Prin urmare, având în vedere efectele sănătății mintale a mamelor asupra altor aspecte ale vieții unei femei și a familiei sale este important ca acestea să fie mai bine sprijinite și informate pe tot parcursul și în prima perioadă după venirea pe lume a noului membru al familiei. Despre ce este normal și ce nu, precum și despre modalitățile de tratament vom discuta în acest articol.

CITEȘTE MAI MULT

Abonare Newsletter