În articolul de astăzi discutăm cu dieteticianul Drd. Papp Evelin despre ce avem de făcut în cazul unei toxiinfecții alimentare, din ce cauză apar ele și cum le putem combate printr-o nutriție corespunzătoare.
Ce sunt toxiinfecțiile alimentare și cum se manifestă ele?
O toxiinfecție alimentară poate să apară atunci când ingerăm alimente sau băuturi ce pot fi contaminate cu anumite bacterii, virusuri sau paraziți intestinali.
„Ca forme de manifestare, cel mai adesea poate să apară diareea, stările de greață, vărsături, dureri sau crampe abdominale, febră, deshidratare, frisoane sau slăbire bruscă. Ca gravitate, o toxiinfecție alimentară poate fi ușoară sau severă, în funcție de cantitatea alimentului contaminat ingerat, dar gravitatea poate fi dată și de vârsta pacientului sau eventualele sensibilități sau probleme imunitare sau gastro-intestinale”, ne explică dieteticianul Evelin Papp.
Câteva exemple de agenți patogeni ar fi din categoria:
- Virali: norovirus, rotavirus, adenovirus enteric – acestea având ca și caracteristici principale debutul foarte rapid de maxim 12 ore și durată de 1, 2 sau 3 zile, în majoritatea cazurilor rezolvându-se de la sine.
- Bacterieni: Staphylococcus, Streptococcus, E. coli și Salmonella – aceste bacterii se regăsesc adesea în preparatele alimentare de origine animală care se cauzează produselor nepreparate termic corespunzător, sau nu au fost păstrate la temperatură optimă sau nu au fost spălate suficient.
- Paraziți: Giardia lamblia, Clostridium perfringens, Aurelus, Ascaris lumbricoides.
Toți aceștia sunt agenți ce pot fi depistați ca urmare a unor teste de coprocultură ce se recomandă a fi efectuate nu doar o singură dată, ci chiar de 3 ori, deoarece prima dată se poate întâmpla chiar să nu iasă. Mai există teste de PCR, imuno-teste, analize clinice precum hemoleucograma și se recomandă și evaluarea hidratării, a electroliților și creatininei.
De asemenea, este importantă și observația clinică prin medicul de familie, a medicului gastro-intenstinal.
Prevenția în toxiinfecțiile alimentare
Pentru a preveni cât mai mult cu putință o toxiinfecție alimentară, dieteticianul Evelin Papp vine cu câteva idei.
Înainte de asta, însă, ea arată că vara este sezonul în care apar cel mai frecvent anumite forme de toxiinfecție alimentară datorită temperaturilor prea ridicate, când mâncărurile sunt mai predispuse să se strice.
„Foarte des vedem un val de toxiinfecție și de sărbători, pentru că gătim foarte mult, înghesuim mâncarea în frigider și creștem riscul unor toxiinfecții alimentare. De asemenea, riscul crește în cazul evenimentelor unde există o cantitate mare de alimente, precum nunțile, botezurile, unde riscul crește”, ne explică dieteticianul.
În opinia specialistului, întrucât sunt anumite situații pe care nu putem să le controlăm, este important mai ales să ne spălăm corect mâinile înainte să gătim sau înainte să mâncăm, și desigur înainte și după utilizarea toaletei, apoi să spălăm alimentele corespunzător, să folosim lactate pasteurizate, să depozităm corect alimentele în frigider la temperaturi sub 4 grade, iar atunci când gătim, să o facem la o temperatură mai mare pentru eliminarea bacteriilor, virusurilor și paraziților toxici.
Totodată, se recomandă ca atunci când călătorim să evităm alimentele și apa ce provin din surse nesigure sau suspecte, de preferabil să ducem cu noi alimente sigilate, precum apa îmbuteliată și nu cea de la robinet, să avem grijă unde spălăm alimentele și să evităm alimentele preparate cu mult timp înainte și păstrate la temperatura camerei.
„Toxiinfecțiile nu doar că sunt neplăcute, dar ele pot dezechilibra cu ușurință microbiomul și hidratarea corpului, iar micro-nutrienții din alimentația noastră pot fi afectați deoarece paraziții se hrănesc din nutrienții corpului nostru. Cel mai bun exemplu este fierul, al cărui nivel scade considerabil în cazul persoanelor ce suferă de o toxiinfecție alimentară”, ne mai explică Evelin Papp.
Ce putem face în cazul unei toxiinfecții alimentare?
Câteva sfaturi de la dieteticianul nostru ce pot fi aplicate atunci când suferim de o toxiinfecție alimentare, este să ne hidratăm corect și să consumăm apă, ceaiuri, supe clare, soluții de rehidratare – sunt foarte importante. Apoi se recomandă consumul de alimente foarte ușoare: orez fiert, cartofi, mere coapte, banane și biscuiți simpli și să evităm grăsimile, condimentele, lactatele, cafeaua, alcoolul, sucurile acidulate.
„Reintroducerea alimentelor în rutina zilnică după o toxiinfecție alimentară se face doar treptat și se începe cu următoarele alimente și forme de gătire: legumele fierte, carnea slabă gătită, apoi cerealele integrale doar după 2-3 zile de la vindecare, toate acestea pentru a diversifica microbiomul nostru”, spune dieteticianul Evelin Papp.
Ce suplimente și probiotice putem lua?
Enterolul este foarte bun, Lactobacillus rhamnosus – pentru că poate scurta durata diareei și reface flora intestinală, apoi și zincul este important pentru un tranzit intestinal optim și susține refacerea mucoasei intestinale, dar și electroliții sunt foarte importanți pentru prevenirea deshidratării. Se recomandă consumul unor prebiotice ușoare precum psylliumul și ovăzul după ameliorarea simptomelor și refacerea microbiomului.
Pentru paraziți există și alimente antiparazitare tradiționale, care pot fi folosite doar după ameliorarea simptomelor toxiinfecției de care suferim ca să nu creăm disconfort abdominal. Acestea sunt alimentele precum usturoiul, semințele de dovleac, ghimbirul sau turmericul – acestea fiind puțin puternice și de aceea se recomandă consumul după vindecare sau cu scop preventiv.
O găsești pe Evelin Papp – dietetician pentru consultații online pe Facebook sau Instagram, iar dacă vrei mai multe articole pe teme de nutriție și dietă, rămâi alături de noi!
